Capitolul 36 - Cum rămâne cu natura noastră umană căzută?
Copiază link

Capitolul 36 - Cum rămâne cu natura noastră umană căzută?

A uitat Ellen White de căderea lui Adam? Nu a luat ea în considerare efectele miilor de ani de decădere asupra naturii noastre umane?

În niciun caz. Ea era foarte conștientă de aceasta. De fapt, ea scrie că au existat „o succesiune de căderi” (vezi I SDA BC, p. 1082), însă comparate cu puterea lui Dumnezeu oferită din belșug și pe deplin, pusă la dispoziția creștinilor, nici prima cădere, nici vreuna din căderile ulterioare ale omului nu au nicio însemnătate. În acest capitol o vom vedea declarând cu îndrăzneală că natura umană căzută a omului poate fi, prin puterea lui Dumnezeu, schimbată, supusă, biruită, transformată, făcută demnă, curățată, înmuiată, înălțată, consacrată, restaurată, reînfrumusețată, înnobilată, reconstruită din ruina ei, adusă sub controlul lui Hristos, unită cu natura lui Hristos, unită cu natura divină și adusă la desăvârșirea caracterului lui Hristos.

Jertfa Fiului lui Dumnezeu a fost făcută pentru ca natura umană să fie înălțată și restaurată la curăția ei inițială. RH 15/07/1909

Viața creștinului nu este o modificare sau o îmbunătățire a celei vechi, ci o transformare a naturii. Are loc moartea față de eu și față de păcat și o viață cu totul nouă. ST 8/03/1910

Transformarea caracterului se realizează prin lucrarea Duhului Sfânt, care lucrează asupra agentului uman, sădind în el, potrivit cu dorința și consimțământul său pentru această lucrare, o natură nouă. Chipul lui Dumnezeu este refăcut și reînnoit prin har și este făcut în stare să reflecte, din ce în ce mai perfect, caracterul lui Hristos în neprihănire și adevărată sfințenie. RH 17/09/1895 

Cea mai mare manifestare a puterii [evangheliei] se vede în natura umană adusă la desăvârșirea caracterului lui Hristos. DV, p. 36

Iertarea păcatelor nu este singurul rezultat al morții lui Hristos. El a făcut acest sacrificiu infinit nu numai ca păcatul să poată fi îndepărtat, ci și ca natura umană să poată fi restaurată, reînfrumusețată, reconstruită din ruina ei și să fie pregătită pentru prezența lui Dumnezeu. 5M, p. 537

Faptele bune sunt naturale pentru [copiii lui Dumnezeu], fiindcă Dumnezeu le-a transformat natura prin harul Său. ST 11/11/1886 

Trăind adevărul lui Dumnezeu, omul este asigurat continuu că i se va acorda un ajutor supranatural, iar în timp ce își păstrează natura umană, totuși, printr-o lucrare nevăzută, el primește amprenta naturii divine prin adevăr, așa cum este în Isus. RH 23/10/1894

Prin ajutorul oferit, omul, în natura sa căzută, poate face lucrurile pe care Dumnezeu Se așteaptă de el să le facă. RH 15/04/1909

Chipul moral al lui Dumnezeu poate fi refăcut în natura noastră căzută, prin credința în Hristos și prin ascultarea de poruncile lui Iehova. RH 14/02/1888

(…) în adevărul lui Dumnezeu există puterea de a transforma natura umană. 3M, p. 550

Dacă, prin credință, omul se prinde de dragostea divină a lui Dumnezeu, el devine o făptură nouă prin Hristos Isus. Lumea este biruită, natura umană este supusă, iar Satana este învins. ST 15/11/1883

Umblând în lumină și făcând voia lui Dumnezeu, poți birui natura ta egoistă. 4M, p. 213

Natura noastră căzută trebuie curățată, înnobilată și consacrată prin ascultarea de adevăr. ST 11/01/1883

Nu există nicio dificultate fie în interior, fie în exterior care să nu poată fi depășită în puterea Lui. Unii au temperamente furtunoase. Dar Acela care a potolit marea furtunoasă a Galileii, va spune inimii tulburate: „Taci! Potolește-te!” ST 3/01/1906

Nu există nicio natură atât de răzvrătită, încât Hristos să nu o poată supune, niciun temperament atât de furtunos, încât El să nu îl poată potoli, dacă inima este predată protecției Sale. ST 3/01/1906

Hristos a venit în lumea aceasta și a trăit legea lui Dumnezeu pentru ca omul să poată avea o stăpânire desăvârșită asupra înclinațiilor naturale care corup sufletul. DV, p. 130

Legea este exprimarea gândurilor lui Dumnezeu. Când este primită în Hristos, ea devine gândul nostru. Ea ne înalță mai presus de puterea dorințelor și a tendințelor naturale, mai presus de ispitele care duc la păcat. HLL, p. 308

Cei care intră într-o relație sacră cu Dumnezeul cerului nu sunt lăsați în seama slăbiciunii naturale și a neputinței naturii lor. ST 2/03/1888

O credință vie în Hristos va aduce fiecare acțiune a vieții și fiecare emoție a sufletului în armonie cu adevărul și neprihănirea lui Dumnezeu. 4M, p. 527

Trebuie să înțelegem că, prin credința în El, este privilegiul nostru să fim părtași ai naturii divine și, astfel, să fugim de stricăciunea care este în lume prin pofte. Atunci suntem curățați de toate păcatele, de toate defectele de caracter. Nu trebuie să păstrăm nicio înclinație păcătoasă. RH 24/04/1900

Dumnezeu dorește ca, în același fel în care a fost Isus în natura umană, să fie și urmașii Săi. În tăria Sa, noi trebuie să ducem viața curată și plină de noblețe pe care a dus-o Mântuitorul. DV, p. 426; 8M, p. 289

Mintea și caracterul pot fi modelate, cu grijă, după Modelul divin. 4M, p. 438

Dintr-un studiu al vieții Sale, al lucrării și al luptelor Sale cu ispita, trebuie să învățăm cum să devenim părtași ai naturii divine și să biruim stricăciunea care este în lume prin pofte. RH 6/01/1910

[Hristos] a oferit oamenilor un model a ceea ce pot fi în natura lor umană, dacă devin părtași ai naturii divine. YI 16/09/1897

Omul poate birui apetitul pervertit. Deși chipul moral al lui Dumnezeu a fost aproape șters de păcatul lui Adam, prin meritele și puterea lui Isus, el poate fi reînnoit. Omul poate avea chipul moral al lui Dumnezeu în caracterul său, fiindcă Isus i-l va da. Dacă nu se vede în om chipul moral al lui Dumnezeu, acesta nu va putea intra niciodată în cetatea lui Dumnezeu ca un învingător. RH 10/06/1890 

Natura noastră căzută trebuie să fie curățată, înnobilată și consacrată prin ascultarea de adevăr. 5M, p. 235

Prin Hristos, și numai prin Hristos, izvoarele vieții pot să însuflețească natura omului, să-i schimbe gusturile și să-i îndrepte simțămintele spre cer. Prin unirea naturii divine cu natura omenească, Hristos ar putea să ilumineze înțelegerea și să insufle însușirile Sale dătătoare de viață sufletului mort în greșeli și păcate. 1SA, p. 341

Deoarece legea divină este la fel de neschimbătoare precum caracterul lui Dumnezeu, nu putea exista nicio speranță pentru om decât dacă putea fi inventată o cale prin care călcarea lui de lege să fie iertată, natura sa reînnoită și spiritul său refăcut pentru a reflecta chipul lui Dumnezeu. Legea divină concepuse un astfel de plan. ST 13/02/1893

Marele scop al întregii educații și discipline a vieții este acela de a-l readuce pe om în armonie cu Dumnezeu, de a-i înălța și înnobila natura morală, astfel încât să poată reflecta din nou chipul Creatorului. RH 11/07/1882

Noi vrem ca dragostea lui Dumnezeu, formată înlăuntrul nostru, să supună și să înmoaie natura umană și să ne aducă în conformitate cu caracterul Său sfânt. 1SA, p. 174

Hristos, mijlocitorul nostru, este Cel care dă Duhul Sfânt, iar prin lucrarea Duhului Sfânt, ispășirea făcută la calvar este pusă în legătură cu sufletul omului, pentru a-i transforma caracterul și a-i schimba natura  (…) YI 5/07/1894

Natura umană este unită cu natura divină, Hristos locuiește în sufletul omului și acționează prin toate puterile trupului, sufletului și spiritului. RH 12/11/1895

Cei care consimt să intre în legământ cu Dumnezeu nu sunt lăsați în puterea lui Satana sau în slăbiciunea propriei lor naturi. DV, p. 93

Când omul a fost pierdut, Fiul lui Dumnezeu a spus: Eu îl voi răscumpăra, voi deveni garantul și înlocuitorul lui. El a lăsat la o parte veșmântul Său împărătesc, Și-a îmbrăcat divinitatea cu umanitate, S-a dat jos de pe tronul regesc, ca să poată ajunge până la cea mai de jos treaptă a nenorocirii și ispitirii omenești, să poată înălța natura noastră decăzută și să facă posibil ca noi să devenim biruitori – fii ai lui Dumnezeu, moștenitori ai împărăției veșnice. RH 17/07/1888

În propria noastră putere este cu neputință să respingem pretențiile naturii noastre decăzute. Pe calea aceasta, Satana va aduce ispitele asupra noastră. Hristos știa că vrăjmașul va veni la orice ființă omenească, încercând să profite de slăbiciunile moștenite și să-i ademenească, prin aluziile lui false, pe toți aceia care nu și-au pus încrederea în Dumnezeu. Mergând prin locurile pe unde trebuie să treacă omul, Domnul nostru a pregătit calea pentru ca noi să biruim. Nu este voia Lui ca noi să fim dezavantajați în lupta cu Satana. El nu vrea să ne lăsăm intimidați și descurajați de atacurile șarpelui. „Îndrăzniți – zice El – Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33). HLL, pp. 122-123

(…) El a deschis calea prin care tinerii și tinerele pot deveni părtași ai naturii divine. Binele pe care îl pot înfăptui unindu-se cu Hristos, nu-l vor ști niciodată până când nu vor intra în împărăția lui Hristos, ca biruitori. YI 27/07/1899

(…) omul ar putea să devină părtaș de natură divină, să fie biruitor și să aibă un loc cu Hristos pe tronul Său în slavă. ST 15/06/1891

Prin credință, omul trebuie să fie părtaș al naturii divine și să biruie fiecare ispită care îl asaltează. ST 10/04/1893

„Vine stăpânul lumii acesteia. El nu are nimic în Mine”, a spus Isus. (Ioan 14:30). În El nu se găsea nimic care să răspundă sofismelor lui Satana. El nu a consimțit la păcat. Nici chiar printr-un gând nu a cedat ispitei. Așa poate fi și cu noi. Natura omenească a lui Hristos era unită cu cea dumnezeiască. El era pregătit de luptă prin locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt. Iar El a venit să ne facă părtași naturii Lui dumnezeiești. Câtă vreme suntem legați de El prin credință, păcatul nu mai are supremație asupra noastră. Dumnezeu apucă mâna credinței noastre spre a o îndruma să se țină tare de dumnezeirea lui Hristos, ca noi să putem ajunge la desăvârșire de caracter. HLL, p. 123

El a trăit legea lui Dumnezeu și a onorat-o într-o lume a călcării de lege, făcând cunoscut universului ceresc, lui Satana și tuturor fiilor și fiicelor căzute ale lui Adam, că, prin harul Său, omenirea poate ține legea lui Dumnezeu. El a venit să împărtășească propria Sa natură divină, propriul Său chip, sufletului pocăit și credincios. YI 2/06/1898

Hristos este etalonul desăvârșit al caracterului pe care fiecare om îl poate atinge, devenind părtaș al naturii divine. „Voi sunteți făcuți deplini în El.” YI 18/10/1894

Viața nobilă pe care Hristos a făcut posibil ca noi să o trăim, o viață de ascultare și slujire, ne va face părtași naturii divine. ST 10/03/1898

Hristos a îndurat în natura Sa umană, combinată cu natura divină, tot ce era cu putință să ajungă să îndure omul în conflictul cu Satana. El a fost ascultător, fără păcat până la sfârșit și a murit pentru om, ca înlocuitor și garant, suportând tot ce vor suporta oamenii vreodată de la ispititorul înșelător, pentru ca omul să poată birui fiind părtaș al naturii divine. 1SA, p. 342

Pentru studiu suplimentar: HLL, pp. 176, 391, 668; PDH, p. 61; DV, pp. 176, 451; 4M, p. 461; 9M, p. 187