Capitolul 28 - Hristos, biruitorul, împuternicește voința noastră
Copiază link

Capitolul 28 - Hristos, biruitorul, împuternicește voința noastră

Pe măsură ce voința omului cooperează cu voința lui Dumnezeu, ea devine atotputernică. Orice lucru ce trebuie făcut la porunca Sa poate fi îndeplinit prin puterea Sa. Toate cerințele lui Dumnezeu sunt împuterniciri din partea Sa. PDH, p. 333

Harul atotputernic al lui Dumnezeu, unindu-se cu eforturile și voința omului, lucrează transformarea în viața și caracterul omului și îl aduc într-o poziție în care poate dovedi ce este acea voință bună, plăcută și desăvârșită a lui Dumnezeu. ST 22/08/1878

Binecuvântarea îndreptățirii este păstrată printr-o continuă predare a voinței, printr-o ascultare continuă. 1SA, p. 397

Dragostea pe care Dumnezeu o pune în inimă este o dragoste dictată de impulsuri sfinte, susținută de un simț al datoriei și nutrită de o voință hotărâtă. În sufletul în care această dragoste este nutrită, virtutea va crește ca un copac într-o grădină bine cultivată. YI 24/01/1901

Nimic nu vă poate ține departe de Dumnezeu decât o voință răzvrătită. Așezați-vă voința de partea voinței lui Dumnezeu. YI 9/03/1893

Nimeni să nu spună: „Eu nu pot să-mi corectez defectele de caracter.” Dacă ajungi cumva la această hotărâre, cu siguranță vei da greș în a obține viața veșnică. Imposibilitatea stă în propria ta voință. Dacă nu vrei, atunci nu poți birui. Adevărata dificultate apare din stricăciunea unei inimi nesfințite și din lipsa de dorință de a se supune controlului lui Dumnezeu. PDH, p. 331

Putem să ne așezăm voința de partea voinței lui Dumnezeu, iar prin puterea și harul Său putem să rezistăm ispitelor dușmanului. ST 4/09/1893

Încingeți-vă coapsele minții voastre și porniți la lucru cu toate forțele puternice ale voinței voastre. RH 26/08/1884

Pasiunile trebuie stăpânite de voință, care la rândul ei trebuie să stea sub stăpânirea lui Dumnezeu. PR, p. 489

Fiecare luptă a minții umane împotriva păcatului, orice efort de a se conforma legii lui Dumnezeu, Îl reprezintă pe Hristos care lucrează prin mijloacele Sale alese asupra voinței omului. Și dacă voința este supusă lui Dumnezeu, noi nu vom încălca principiile sfinte ale legii Sale. ST 23/11/1891

Când Îi vom permite lui Dumnezeu să lucreze voia Sa în noi, nu vom nutri niciun păcat. În cuptorul curățător toată zgura va fi mistuită. RH 10/06/1902

Dacă sufletul nu este atras spre Hristos, aceasta e din cauza faptului că voința nu este de partea voinței lui Dumnezeu, ci de partea vrăjmașului. Dacă omul va coopera cu Dumnezeu, El va lucra în acesta și voința, și înfăptuirea după buna Lui plăcere, iar omul își va duce până la capăt mântuirea cu frică și cutremur. ST 6/06/1892

Suntem lăsați liberi să acționăm așa cum vrem. Dacă ne întoarcem de la lipsa de credincioșie și ne așezăm sub steagul lui Hristos, aceasta se datorează numai faptului că, de bunăvoie, alegem să facem acest lucru. YI 20/09/1900

Tot cerul așteaptă cooperarea păcătosului, iar singura barieră care îi stă în cale este una pe care numai acesta o poate înlătura – propria voință. RH 24/03/1896

Urmașii Săi dau dovada că sunt stăpâniți de o putere a voinței care este mai mare decât orice voință omenească. RH 6/01/1891

(…) numai prin harul lui Dumnezeu, unit cu eforturile tale stăruitoare, poți deveni biruitor asupra voinței tale. 4M, p. 92

Ai nevoie de harul transformator al lui Hristos. Ai nevoie de mâna Sa modelatoare așezată asupra ta, pentru ca voința ta și chiar gândurile tale să poată fi aduse în supunere față de voia lui Dumnezeu. ST 29/05/1884

(…) adevăratul temei de adoptat este că voința umană trebuie să fie supusă voinței divine. Voința omului nu trebuie să fie forțată să coopereze cu agenții divini, ci trebuie să se supună de bunăvoie. ST 12/02/1894

Viața noastră va fi o putere spre bine, pentru că Duhul Sfânt ne va umple mintea cu lucrurile lui Dumnezeu. Noi vom practica religia lui Hristos, fiindcă voința noastră se află în perfectă conformitate cu voința lui Dumnezeu. RH 4/05/1897

Voința și înclinația omului trebuie să fie predate în totalitate lui Dumnezeu. RH 14/12/1897

După ce mesajul prețios al adevărului este auzit și primit, inima este mișcată și condamnată, iar când se întoarce la Isus, voința este adusă în supunere față de Hristos. Templul sufletului este curățat de întinarea morală și pregătit pentru locuirea lăuntrică a lui Hristos. ST 18/10/1899

Fără a folosi nicio constrângere și nicio forță, El aduce voința omului în armonie cu voința lui Dumnezeu, făcând viața deplină și aducând desăvârșirea caracterului. ST 11/03/1903

Prin urmare păcătosul trebuie să-și predea voința lui Dumnezeu de bunăvoie și să-L accepte pe Hristos ca înlocuitorul și garantul său. Trebuie să se încreadă în El ca fiind singurul care poate schimba un păcătos într-un sfânt. ST 22/08/1900

Voința noastră ar trebui să fie în armonie cu voința lui Hristos, deoarece voința Lui este în armonie cu voința Tatălui Său. RH 25/06/1889

(…) prin influența Duhului Sfânt, caracterul este transformat, iar mintea și voința agentului uman sunt aduse în perfectă conformitate cu voința divină, și aceasta este conformarea la standardul divin al neprihănirii. YI 17/02/1898

Dacă oamenii sunt dispuși să fie modelați, va fi înfăptuită o sfințire a întregii ființe. Duhul va lua lucrurile lui Dumnezeu și le va întipări în suflet. FA, p. 53

Duhul Sfânt îi ia în stăpânire pe toți cei care au o minte doritoare. YI 1/08/1895

Cei care au o voință sfințită, care se află în concordanță cu voința lui Hristos, vor avea zi de zi voința lor, legată de voința Sa, care va acționa în binecuvântarea altora și va produce o reacție asupra lor cu putere divină. ST 29/10/1894

Voința noastră trebuie să fie în totul predată voinței divine, simțămintele noastre, dorințele, interesele și onoarea, identificate cu prosperitatea împărăției Domnului Hristos și onoarea cauzei Sale, iar atunci vom primi mereu de la El har și Domnul Hristos va primi recunoștința noastră. 5M, p. 229

Supunerea față de voința lui Hristos înseamnă redobândirea naturii unmane desăvârșite. YI 20/09/1900

Dacă rămânem în Hristos, dacă iubirea lui Dumnezeu sălășluiește în inimă, simțămintele, gândurile și acțiunile noastre vor fi în armonie cu voința lui Dumnezeu. Inima sfințită este în armonie cu preceptele legii lui Dumnezeu. FA, p. 563

Nimeni să nu spună: „Eu nu pot birui defectele mele de caracter”, pentru că dacă aceasta este hotărârea ta, atunci nu poți avea viața veșnică. Imposibilitatea este cu totul în voința ta. Dacă nu vrei, prin aceasta se constituie imposibilul. YI 7/09/1893

Cel ispitit trebuie să înțeleagă adevărata forță a voinței. Aceasta este puterea stăpânitoare din natura omului – puterea de decizie, puterea alegerii libere. Totul depinde de acțiunea corectă a voinței. DV, p. 176

Nimic altceva, în afară de propria alegere, nu îl poate împiedica pe orice om să devină părtaș al făgăduinței în Hristos prin evanghelie. HLL, p. 403

Voința noastră limitată trebuie adusă în supunere față de voința Celui infinit. Voința umană trebuie unită cu divinul. Această unire, va aduce Duhul Sfânt în ajutorul nostru și fiecare învingere va duce la recuperarea posesiunii câștigate de Dumnezeu și la refacerea chipului Său în suflet. RH 25/08/1896

(…) Satana va conduce întotdeauna voința care nu se află sub stăpânirea Duhului lui Dumnezeu. Când ne punem voința în concordanță cu voința lui Dumnezeu, ascultarea care a fost exemplificată în viața lui Hristos va fi văzută în viețile noastre. Dumnezeu ne cere să ținem poruncile Sale, pentru ca noi să putem cultiva însușirile care au făcut ca viața Mântuitorului să fie curată, sfântă și nepătată. ST 20/12/1899

Voința de a-I sluji – și făcând după cuvântul Său, vei primi putere. Oricare ar putea fi răul practicat, patima dominantă care, prin îndelunga îngăduință, leagă atât trupul, cât și sufletul, Hristos este în stare și dorește mult să te izbăvească de ea. El va da viață sufletului care este „mort în păcate”. El va elibera robul care este ținut prin slăbiciune, nenorocire și lanțurile păcatului. ST 20/01/1904

Nimeni altul, în afară de Hristos, nu poate remodela caracterul care a fost ruinat de păcat. El a venit să alunge demonii care puseseră stăpânire pe voința omului. El a venit să ne ridice din țărână, să refacă, după modelul caracterului Său dumnezeiesc, caracterul nostru stricat, și să-l înfrumusețeze cu propria Sa glorie. HLL, p. 38

Orice ascultare adevărată vine din inimă. Hristos a lucrat în felul acesta. Și dacă noi consimțim, El Se va identifica în așa măsură cu gândurile și cu țintele noastre, încât va lega inima și mintea noastră cu voința Sa, astfel că, atunci când ascultăm de El, vom împlini propriile îndemnuri. Voința, înnobilată și sfințită, își va găsi cea mai mare plăcere în slujirea Lui. HLL, p. 668

Pune-ți voința de partea lui Hristos. Voiește să-I slujești — și făcând după cuvântul Său, vei primi tărie. Oricare ar putea fi răul practicat, patima dominantă care, prin îndelunga îngăduință, leagă atât trupul, cât și sufletul, Hristos este în stare și dorește mult să te izbăvească de ea. El va da viață sufletului care este „mort în păcate” (Efeseni 2:1). El va elibera robul care este ținut prin slăbiciune și nenorocire în lanțurile păcatului. DV, p. 85

(…) rezistând ispitei și îndurând-o, împrejurările sunt controlate de puterea voinței, în numele lui Isus. Aceasta înseamnă a birui cum a biruit Hristos. „Și cea care a biruit lumea este credința noastră.” 4M, p. 346