Anexa E
Copiază link

Anexa E

“De ce a murit Isus”

Lui Satana îi place foarte mult să folosească cuvinte precum evanghelie, iertare, îndreptăţire etc. şi propoziţii ca Isus a murit pentru a mă mântui sau Isus a murit pentru a-mi putea ierta păcatele. De ce? Pentru că definiţiile lui pentru aceste cuvinte biblice şi explicaţia lui pentru motivul morţii lui Isus asigură baza pentru o evanghelie limitată.

Ca ilustraţie, ediția din 1 aprilie 2002 a ziarului Time avea un articol de prima pagină intitulat „Poate Biserica Catolică să se mântuiască pe sine?” La secţiunea “Mărturisirea părintelui X” se găseau aceste cuvinte ale părintelui X care îşi descria viaţa de desfrâu cu tinerii din parohia sa: „Merg şi mă spovedesc; acolo are loc o penitenţă sinceră, [o remuşcare, mai degrabă decât ‹‹înnoire a minții››]; iar apoi am o perioadă de timp fără a molesta pe nimeni. Mă îngrijesc în mod deosebit pentru ca atunci când merg să mărturisesc aceste lucruri, să o fac într-o altă dioceză, pentru a fi sigur că preotul nu mă cunoaşte. După dezlegarea de păcat, pot să mă ridic si să merg mai departe.”

Acestea pot fi cuvintele unui preot catolic nefericit, dar în el ne oglindim cu toții atunci când în mintea noastră se regăsește imaginea motivului pentru care Isus a murit așa cum a fost ea concepută de Satana, în loc să se regăsească  „evanghelia cea veşnică” pe care Dumnezeu o vrea clar lămurită în aceste timpuri din urmă. De prea multă vreme bisericile creştine trăiesc în ceaţa unui adevăr parţial.

Varianta lui Satana sună cam aşa: „Toţi suntem păcătoşi. Vom fi păcătoşi până la venirea lui Isus, iar dacă murim până la acel moment, El Îşi va aminti că nouă ne-a părut rău pentru păcatele noastre.”[1] Şi continuând: „Nu a murit Isus pentru a-mi acoperi păcatele şi, de vreme ce eu Îi cer să mă ierte, nu este aceasta vestea cea bună?”

Dacă asta este tot ceea ce înţelegem din motivul pentru care a murit Isus, înseamnă că noi credem în „vestea bună” a lui Satana. Dar aceasta este una din minciunile sale revoltătoare – din nou, el ia adevărul şi-l umbreşte.

La fel ca în orice chestiune de natură biblică, trebuie să păstrăm înaintea ochilor imaginea de ansamblu: marea luptă se concentrează pe apărarea și demonstrarea corectitudinii și dreptăţii lui Dumnezeu în felul de a proceda cu fiinţele create de El. Satana l-a acuzat pe Dumnezeu ca fiind nedrept prin faptul că a dat legi care nu pot fi ţinute, iar  oricine ar încerca acest lucru ar ajunge un legalist nefericit. Dar Isus şi cei ce Îl urmează dovedesc că Satana greşeşte, demascând minciunile lui ca fiind pur și simplu niște roade amare.

În primul rând, Isus a câştigat prin viaţa şi prin moartea Sa dreptul de a-i ierta pe oamenii care se pocăiesc sincer pentru că a dovedit, înveşmântat fiind în umanitate, că legile lui Dumnezeu pot fi urmate cu bucurie, satisfăcând în felul acesta dreptatea lui Dumnezeu.[2] Mai mult decât atât, El a câştigat dreptul de a-i ierta pe cei care se pocăiesc cu adevărat, deoarece credinţa acestora în El conţine sămânţa ascultării şi devotamentului – aceeaşi credinţă care L-a împiedicat pe El să păcătuiască.

În al doilea rând, El a câştigat dreptul de a fi Marele nostru Preot care făgăduieşte să ne pună la dispoziţie „har pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16)

Mai simplu, Isus a trăit şi a murit pentru a ne da atât iertare cât şi putere. A cere iertarea Sa fără a cere putere de la El, înseamnă să pierdem esenţa motivului pentru care Hristos a murit. Să gândești că iertarea este motivul principal sau unic al morţii lui Isus este încă un exemplu de evanghelie limitată.

Augustus Toplady a redat bine toate acestea în cântarea sa dragă „Stânca veacurilor” (N. tr. – În limba română s-a folosit următoarea adaptare: Stânca mântuirii, Tu,/Către Tine vin acu’,/Lasă sângele-Ţi vărsat/Să mă spele de păcat;/Rătăcit am fost şi rău,/Ia-mă Tu la sânul Tău!) (subliniere adăugată):

„Stâncă a veacurilor despicată pentru mine,
Lasă-mă să mă ascund în Tine;
Lasă sângele şi apa
Ce au curs din a ta rană
Să fie vindecare îndoită pentru păcat,
Să mă cureţe de vina şi de puterea lui.”

Să privim la modul în care Ellen White lămurește „vindecarea îndoită”(N.tr. –A se înțelege vindecare dublă.) pe baza făgăduinţelor preţioase ale Bibliei care „construiesc” motivul pentru care a murit Isus (unele citate împacă mai multe categorii):

I. Isus a împlinit „dreptatea”, demonstrând că Dumnezeu era într-adevăr „drept” prin faptul că nu a cerut imposibilul de la fiinţele create de El:

„Prin viaţa Sa trăită aici pe pământ, El a onorat Legea lui Dumnezeu. Prin moartea Sa, El a statornicit-o. El si-a dat viaţa ca jertfa, nu pentru a nimici Legea lui Dumnezeu, nu pentru a realiza un standard mai coborât al binelui, ci pentru ca dreptatea să poată fi menţinută, pentru a se arăta că Legea este de neschimbat şi că ea trebuie să rămână veşnic. Satana a susţinut că este cu neputinţă pentru om să asculte de poruncile lui Dumnezeu; şi este adevărat că în propriile noastre puteri noi nu putem să ascultăm de ele. Dar Domnul Hristos a venit în trup omenesc şi, prin ascultarea Sa desăvârşita El a dovedit că natura umană în unire cu natura divină poate să asculte de toate preceptele Legii lui Dumnezeu.” - Parabolele Domnului Hristos, 314.

II. Isus a plătit preţul care i-a închis gura lui Satana cu privire la întrebarea dacă Dumnezeu poate să iubească păcătoşii atât de mult încât să sufere enorma înjosire a crucii cu scopul de a ne aduce împăcarea cu El (Ioan 3:16).

  1. „Tot cerul a triumfat o dată cu biruinţa Mântuitorului. Satana a fost înfrânt şi şi-a dat seama de faptul că şi-a pierdut împărăţia. Atât pentru îngeri, cât şi pentru lumile necăzute în păcat, strigătul „S-a sfârşit" a avut o profundă semnificaţie. Pentru ei, ca şi pentru noi, marea lucrare de răscumpărare fusese înfăptuită. Împreună cu noi, ei se împărtăşesc din roadele biruinţei lui Hristos. Caracterul lui Satana n-a fost în mod clar descoperit îngerilor sau lumilor necăzute în păcat până la moartea Domnului Hristos.” – Hristos Lumina lumii, 758.

 

  1. „Nu noi L-am iubit mai întâi pe El, ci Dumnezeu ne-a iubit pe noi, căci pe când „eram noi încă păcătoși”, Hristos a murit pentru noi, luând măsuri depline și din abundență pentru răscumpărarea noastră.” – Amazing Grace, 10.

 

  1. „Aşa de valoroşi sunt oamenii pentru care a murit Hristos, încât Tatăl este mulţumit cu preţul nemărginit pe care îl plăteşte pentru salvarea omului, îngăduind ca Fiul Său să moară pentru răscumpărarea lui. Câtă înţelepciune, îndurare şi iubire în plinătatea lor sunt manifestate aici! Valoarea omului este cunoscută doar mergând la Golgota. În taina crucii lui Hristos, putem face o preţuire a omului. – Amazing Grace, 175.

 

  1. „Prin viaţa şi moartea Sa, Hristos a dovedit că dreptatea lui Dumnezeu nu nimiceşte mila Sa şi că păcatul poate fi iertat, că Legea este dreaptă şi că poate fi în mod desăvârşitascultată. Acuzaţiile lui Satana erau astfel respinse. Dumnezeu îi dăduse omului dovezi de netăgăduit despre iubirea Sa.” – Hristos lumina lumii,

III. Isus a suferit mânia lui Dumnezeu[grozăvia de a fi părăsit de Dumnezeu] împotriva fărădelegii.

„Dumnezeu a îngăduit ca mânia Sa manifestată împotriva păcatului să se abată asupra Fiului Său iubit. Domnul Hristos avea să fie crucificat pentru păcatele oamenilor. Ce suferinţă avea să suporte atunci păcătosul care stăruia în păcat? Toţi cei nepocăiţi şi necredincioşi vor cunoaşte necazul şi suferinţa, pe care nici o limbă nu le poate exprima.” – Hristos lumina lumii, 743.

IV. Dovedind-ul greşit pe Satana şi dovedindu-l drept pe Dumnezeu, Isus, prin viaţa şi prin moartea Sa, a câştigat dreptul învingătorului de a fi Mântuitorul şi Marele nostru Preot.

„Alţii însă, prin nepocăinţa lor, aveau să facă imposibil ca rugăciunea Domnului Hristos să primească un răspuns pentru ei. Şi totuşi, în acelaşi fel, scopul lui Dumnezeu ajungea să fie împlinit. Domnul Hristos câştiga dreptul să devină apărătorul omului în prezenţa lui Dumnezeu.” – Hristos lumina lumii, 744.

V. Isus a murit pentru a arăta caracterul lui Dumnezeu şi valoarea omenirii.

  1. „Domnul şi Răscumpărătorul nostru încă nu a isprăvit a demonstra în mod deplin acea dragoste. După ce a fost condamnat în sala de judecată, la răstignirea de pe cruce când a strigat tare cu o voce clară, puternică ‹‹S-a sfârşit››, acea dragoste care rămâne precum o priveliște a unei noi iubiri - ‹‹cum v-am iubit Eu›› - este demonstrată. Poate mintea umană să înţeleagă acest lucru? Putem îndeplini porunca dată?” – Manuscript Releases 16, 190.

 

  1. „Hristos a murit pentru a aduce la lumină viaţa şi nemurirea prin evanghelie, şi de aceea omul are valoare în ochii lui Dumnezeu.” – Manuscript Releases 17, 198.

 

  1. Şi Fiul lui Dumnezeu a îndurat această ruşine ca pedeapsă pentru păcat, astfel încât păcătosul să poate sta fără vină şi fără pată înaintea tronului lui Dumnezeu. Priviţi ce poate lua naştere de pe culmile slavei de pe care Mântuitorul nostru a venit şi din adâncimile umilinţei la care El a ajuns ca să-l prindă pe păcătos şi să-l ridice pentru a deveni părtaş al naturii Sale divine şi a-i aduce viaţa şi sufletul în comuniune cu Dumnezeul Cel Infinit. Atunci când întrezărim acea cruce, când acel strigăt ‹‹S-a sfârşit›› plin de suferinţă şi de agonie ne străpunge urechile, jertfa e completă. Iubirea Lui a imprimat numele fiecărui sfânt pe palmele mâinilor Sale.” – Manuscript Releases 18, 19.

VI. Hristos a murit pentru a revendica pământul de sub autoritatea uzurpatoare a lui Satana.

  • „Pentru a face incursiune în teritoriul lui Satana, a disputa autoritatea sa uzurpatoare și a revendica împărăția pentru Sine – de aceea a murit Hristos. Cu strigătul unui împărat care se înveşmântase cu râvnă precum cu o manta avea El să lupte cu vrăjmaşul Său, prinţul întunericului, şi să recâştige împărăţia despre care Satana pretinde că este domeniul său de drept.” – Manuscript Releases 18, 54.

VII. Isus a murit pentru a scoate în evidenţă caracterul neschimbător al Legii lui Dumnezeu – faptul că aceasta nu poate şi nu trebuie schimbată pentru a se potrivi cu toanele inteligenţelor create (Matei 5:17-18).

  1. „Lumina pe care o am este aceea că slujitorii lui Dumnezeu ar trebui să pornească în linişte la lucru, predicând adevărurile măreţe şi preţioase ale Bibliei – Hristos şi El răstignit, iubirea şi jertfa Lui infinite – arătând că motivul pentru care a murit Hristos este acela de a arăta că legea lui Dumnezeu este imuabilă, neschimbătoare, veşnică.” – The Southern Work, 69.

 

  1. „Hristos a murit pentru că în dreptul păcătosului nu mai exista altă speranţă. El ar fi putut să încerce a păzi legea lui Dumnezeu pe viitor; dar ar fi rămas acea datorie din trecut, iar Legea trebuia să-l condamne la moarte. Hristos a venit să plătească acea datorie în locul păcătosului, datorie care lui însuşi i-ar fi fost imposibil să o plătească. Astfel, prin jertfa ispăşitoare a lui Hristos, omului păcătos i s-a dat o a doua şansă.” – Faith and Works, 30.

 

  1. „Când Hristos a murit, nimicirea lui Satana a devenit o certitudine. Dar dacă Legea ar fi fost desfiinţată la cruce, aşa cum pretind mulţi, atunci agonia şi moartea Fiului celui scump al lui Dumnezeu ar fi fost îndurate numai pentru a-i da lui Satana exact ceea ce el a pretins; atunci, prinţul răului ar fi triumfat, iar acuzaţiile lui împotriva conducerii divine ar fi fost dovedite. Chiar faptul că Hristos a luat asupra Sa vinovăţia nelegiuirii omului este un argument puternic pentru toate fiinţele inteligente, că Legea este de neschimbat, că Dumnezeu este drept, milostiv, dând pe faţă renunţare la sine, şi că dreptatea şi mila infinite s-au unit în administrarea guvernării Sale.”– Patriarhi şi profeţi, 70.

 

  1. „Prin răstignirea lui Hristos caracterul neschimbător al Legii lui Dumnezeu a fost stabilit pentru totdeauna. El era Fiul lui Dumnezeu, şi dacă ar fi fost posibil, Dumnezeu ar fi schimbat Legea pentru a-l întâmpina pe om în starea sa decăzută. Dar Legea lui Dumnezeueste neschimbătoare şi singura cale prin care omul putea fi mântuit era găsirea unui Înlocuitor care să poarte pedeapsa pentru fărădelege, dându-i astfel omului şansa de a se întoarce la credincioşia sa.” – Manuscript Releases 18, 70.

 

  1. „Motivul pentru care a murit Hristos este acela că Legea lui Dumnezeueste imuabilă, neschimbătoare, veşnică.” – Maranatha, 177.

VIII. Pentru că Dumnezeu nu va lua răzvrătiţi înapoi în cer, Hristos a murit pentru a face posibil ca păcătoşii să aleagă loialitatea şi, prin harul Său făgăduit, să devină nişte păzitori ascultători ai poruncilor.

 

  1. „Hristos a murit pentru ca cel care calcă Legea lui Dumnezeusă poată fi adus înapoi în ascultare, să poată ţine poruncile lui Dumnezeu, Legea Sa, ca pe ochii din cap, şi să trăiască. Dumnezeu nu poate lua răzvrătiţi în împărăţia Sa, de aceea el face din ascultarea de poruncile Lui o cerinţă specială.” – 1MR, 112, citat parțial și în Îndrumarea copilului, 257.

 

  1. „Dându-Şi viaţa pentru viaţa oamenilor, El avea să restabilească în om chipul lui Dumnezeu. El avea să ne ridice din ţărână, să ne remodeleze caracterul după modelul propriului Său caracter şi să-l înfrumuseţeze cu propria Sa slavă. – Divina vindecare, 504.

 

  1. „Este chestiunea dobândirii vieţii veşnice una care poate fi luată în glumă? Cu Propria Sa viaţă, Hristos a plătit preţul răscumpărării noastre. El a murit pentru a asigura ascultarea noastră de bunăvoie şi din dragoste.” – Manuscript Releases 18, 269.

 

  1. „El a murit pentru a face posibil ca noi să ţinem Legea. Dar oricine este lăsat să facă alegerea pentru el însuşi. Dumnezeu nu forţează pe nimeni să accepte avantajele care i-au fost asigurate cu un preţ infinit.” – The Youth’s Instructor, 20 martie 1902.

IX. Hristos a murit din cauza păcatului de pe Planeta Pământ – încălcarea Legii lui Dumnezeu.

„De ce a murit EL? Ca urmare a păcatului. Ce este păcatul? Încălcarea legii. Atunci ochii ni se deschid pentru a vedea caracterul păcatului. Legea este încălcată, dar ea nu poate da iertare călcătorului. Ea este îndrumătorul nostru și ne condamnă la pedeapsă. Unde este remediul? Legea ne conduce la Hristos, Cel care a fost răstignit pe cruce pentru a putea împărtăși neprihănirea Sa omului căzut, păcătos, pentru ca astfel să prezinte înaintea Tatălui oameni în caracterul Său neprihănit.” – Comentariul biblic adventist de ziua a şaptea 1110 (334).

X. Isus a murit pentru a pune la dispoziţie fundamentul şi scopul evangheliei veşnice – ca păcătoşii să prindă curaj, să înţeleagă puterea divină disponibilă şi să trăiască astfel ca urmaşi devotaţi, dovedindu-l din nou greşit pe Satana cu privire la bunăvoinţa şi capacitatea fiinţelor create de a-L asculta pe Dumnezeu (Filipeni 2:12-15).

  1. „Preţioasa descoperire a voii lui Dumnezeu din Scripturi cu toată desfăşurarea adevărului măreţ a acestora este doar un mijloc pentru a atinge finalitatea. Moartea lui Isus Hristos a fost mijlocul spre o anumită finalitate. Cea mai puternică şi eficace resursă pe care El putea să o dea lumii noastre, era mijlocul; finalitatea era slava lui Dumnezeu prin înălţarea, înnobilarea, rafinarea agentului uman.” – Manuscript Releases 7, 274.

 

  1. „Isus a murit ca să ne curăţească de orice nelegiuire. Domnul va duce mai departe această lucrare a desăvârşirii pentru noi dacă ne vom lăsa conduşi de El. El face această lucrare pentru binele nostru şi pentru slava Numelui Său.” – Manuscript Releases 4:348, 1898.

 

  1. „Auzim multe scuze; nu pot trăi conform cutărui sau cutărui principiu. Ce vrei să spui prin cutare sau cutare principiu? Vrei să spui că jertfa adusă la Calvarpentru rasa umană decăzută a fost una cu cusur, că harul şi puterea care ne sunt puse la dispoziţie nu sunt de ajuns pentru a lucra la îndepărtarea defectelor și înclinaţiilor noastre fireşti, că nu ne-a fost dat un Mântuitor deplin? Sau vrei cumva să Îl învinovăţeşti pe Dumnezeu?” Ms 8, 1.888, predică ţinută la Conferinţa Generală din Minneapolis, în Sabatul din 20 octombrie 1.888, citată în Olson, Through Crisis to Victory, 261, 262.

 

  1. „Cum ar putea El să-ţi dea o dovadă mai mare a dragostei Lui decât aceea dată când a murit pentru tine pe cruce la Calvar? El a murit pentru ca tu să poţi avea putere să te lepezi de Satana, ca să poţi scutura jugul lui diabolic şi să fii eliberat de puterea lui.” – The Youth’s Instructor, 2 martie 1893.

 

  1. „Domnul Hristos a murit pentru ca viaţa Lui să-ţi fie dată ţie şi tuturor celor care fac din El exemplul lor. Prin puterea Mântuitorului tău, poţi manifesta caracterul lui Hristos şi poţi lucra cu înţelepciune şi cu putere pentru a netezi locurile abrupte.” – Slujitorii Evangheliei, 164.

 

  1. „Prin moartea Sa pe cruce, Hristos Și-a dat viaţa ca jertfă pentru păcat, ca prin puterea Lui omul să renunţe la păcatele lui, să fie transformat şi să devină un împreună lucrător cu Dumnezeu.” – Manuscript Releases 18, 75.

 

  1. „Întreg cerul este interesat de restaurarea chipului moral al lui Dumnezeu în om. Întreg cerul lucrează pentru această finalitate. Dumnezeu şi sfinţii îngeri îşi doresc cu ardoare ca fiinţele umane să atingă standardul desăvârşirii pentru a cărui posibilitate de atingere a murit Hristos.” – In Heavenly Places, 286.

 

  1. „Când este încercat şi ispitit, el cere puterea pentru care Hristos a murit ca să o poată da şi biruieşte prin harul Său. Acest fapt trebuie înţeles de orice păcătos. El trebuie să se pocăiască de păcatul lui, trebuie să creadă în puterea lui Hristos şi să accepte ca acea putere să-l mântuiască şi să-l ferească de păcat.” – Selected Messages, cartea 1, 224.

 

  1. „Pentru că Hristos a murit, nu suntem lăsaţi orfani. […] Este posibil să obţinem biruinţă după biruinţă şi să fim cei mai fericiţi oameni de pe faţa pământului.” – Our High Calling, 148.

 

  1. „Dar oamenii au fost mulţumiţi cu realizări mărunte. Ei n-au căutat cu toată puterea să se ridice în ceea ce priveşte capacităţile lor mintale, morale şi fizice. Ei n-au avut simţământul că Dumnezeu le cere aceasta; n-au înţeles faptul că Domnul Hristos a murit pentru ca ei să poată face această lucrare. Drept urmare, sunt cu mult în urmă, în ceea ce priveşte inteligenţa şi capacitatea de a gândi şi a plănui, faţă de cum ar fi trebuit să fie.” – Mărturii, vol. 5, 554.

 

  1. Hristos a murit pentru ca imaginea morală a lui Dumnezeu să fie restaurată în natura umană, pentru ca bărbați și femei să fie părtaşi ai naturii divine, scăpând de stricăciuneacare este în lume prin poftă. Noi nu trebuie să folosim vreo putere a fiinţei noastre pentru plăcerea egoistă; pentru că toate puterile noastre aparţin lui Dumnezeu şi trebuie folosite pentru slava Sa.” – Review and Herald, 6 noiembrie 1900.

 

  1. „Prin călcarea Legii omul a fost separat de Dumnezeu, legătura dintre ei a fost ruptă, dar Isus Hristos a murit pe cruce la Calvarpurtând în trupul Său păcatele întregii lumi; astfel, crucea a devenit un pod peste prăpastia dintre cer şi pământ. Hristos îi conduce pe oameni la prăpastie arătându-le podul prin care marginile acesteia sunt unite, spunând: ‹‹Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să mă urmeze.›› Dumnezeu ne dă un timp de probă în care să putem dovedi dacă Îi vom fi sau nu credincioşi.” – Manuscrisul 21, 1895, citat în Comentariul adventist de ziua a şaptea, vol. 7, 465.

 

  1. Hristos a murit pentru a aduce o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. La dreapta Tatălui, El mijloceşte pentru noi ca Mare Preotal nostru. Prin jertfirea vieţii Sale, El a obţinut răscumpărarea noastră. IspăşireaSa este valabilă pentru oricine se va smeri şi-L va primi pe Hristos ca model al său în toate lucrurile. Dacă Hristos nu şi-ar fi dat viaţa ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre, întreaga familie omenească ar fi pierit; nu ar fi avut niciun drept să intre în cer. Prin mijlocirea Sa noi putem, prin credinţă, pocăinţă şi convertire, să devenim părtaşi ai naturii divine, scăpând astfel de stricăciunea care este în lume prin poftă.” – Manuscrisul 29, 1906, citat în Comentariul biblic adventist de ziua a şaptea, vol. 7, 477.
  2. „Hristos a murit pentru ca noi să putem ţine poruncile lui Dumnezeu. Veţi găsi numele voastre scrise în cartea vieţii Mielului? Atunci fiţi atenţi şi plini de râvnă să vă pocăiţi de orice păcat. El spune: «Nu-i voi şterge numele din Cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.» (Apocalipsa 3:5).” – Manuscript Releases 9, 264.

 

  1. „Când Hristos Şi-a dat viaţa pentru voi a fost pentru ca să vă pună pe un teren avantajos şi să vă dea putere morală. Prin credinţă puteţi deveni părtaşi ai naturii Sale divine odată ce aţi biruit stricăciuneacare este în lume prin poftă.” – Manuscript Releases 14, 73.

 

  1. „Hristos a venit în lume pentru a înălța umanitatea, pentru a reface în om chipul lui Dumnezeu, astfel încât omul să poată deveni părtaş de natură divină. [...] Maiestatea cerului Şi-a dat viaţa pentru ca noi să devenim ai Săi în mod individual prin aducerea calcătorului de Lege înapoi la ascultarea de Lege, întorcându-l pe păcătos de la nelegiuirea lui. O, de L-ar iubi oamenii pe Dumnezeu şi de s-ar teme de El!” – Manuscript Releases 14, 85.

 

  1. „Prin moartea singurului Său Fiu, Dumnezeu a făcut posibil ca omul să atingă idealul măreţ pus înaintea lui. Rămânând în nepăsare şi în indiferenţă, nepăsători în privința lucrării de salvare a sufletelor care pier, Îi aducem cea mai mare dezonoare lui Dumnezeu.” – Manuscript Releases 16, 342.

 

  1. „El a murit pentru ca voi să fiţi conduşi să vedeți păcătoșenia păcatului şi să veniţi la El ca să aveţi viaţă.” – Manuscript Releases 17, 49.

 

  1. „Nu-L dezamăgi pe Cel care Şi-a dat viaţa pentru ca tu să fii biruitor. El a fost ispitit în orice lucru în care eu şi cu tine putem fi ispitiţi, iar pentru a nu ceda Şi-a petrecut nopţi întregi în rugăciune şi în comuniune cu Tatăl Său. Hristos nu a părăsit această lume până ce nu a făcut posibil ca fiecare suflet să trăiască o viaţă de credinţă şi de ascultare desăvârşită, să aibă un caracter desăvârşit.” – Manuscript Releases 17, 85.

 

  1. „Nu sunteţi chemaţi să postiţi patruzeci de zile. Domnul a dus acel post pentru voi în pustia ispitei. Nu ar exista niciun merit într-un asemenea post, dar există un merit în sângele lui Hristos. Te vei îndoi că în jertfa Lui există putere pentru a te curăţi si a te şlefui, că în harul Său există puterea de a te face un împreună slujitor cu Dumnezeu?” – Manuscript Releases 17, 86.

 

  1. „Aceia care ţin poruncile lui Dumnezeu trebuie să arate că adevărul sfinţeştesufletul, rafinează şi curăţă gândurile, înalță caracterul şi viaţa. Hristos a murit pentru ca imaginea morală a lui Dumnezeu să fie refăcută în sufletele noastre şi să fie reflectată mai departe pentru cei din jurul nostru.” – Faith and Works, 61.

 

  1. „Cruceade la Calvarprovoacă şi va supune în cele din urmă orice putere pământească sau diabolică. În cruce se centrează toată influenţa şi  toată influenţa  porneşte de acolo. Ea este marele centru al atracţiei, pentru că pe ea Şi-a dat Hristos viaţa pentru rasa umană. Această jertfă a fost făcută cu scopul de a-i reda omului desăvârşirea originară. Da, chiar mai mult, a fost făcută pentru a transforma caracterul omului în mod deplin, făcându-l pe acesta mai mult decât biruitor.” – Comentariul biblic adventist de ziua a şaptea, vol. 6, 1113.

 

  1. „Ca Mânuitor divin, Isus a murit pentru noi pentru ca noi să putem trăi viaţa Lui de curăție, adevăr şi neprihănire. El ne învaţă cum să trăim. Rugăciunea noastră ar trebui să fie: ‹‹Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!››” – Manuscript Releases 18, 277.

 

  1. „Hristos a murit pentru a-i mântui pe păcătoşi nu în păcatele lor, ci din păcatele lor.” – Manuscript Releases 19, 182.

 

  1. „Fiul Lui Dumnezeu a consimțit să moară în locul păcătosului, astfel încât omul, printr-o viaţă de ascultare, să scape de pedeapsa pentru încălcarea Legii.” – Semnele timpului, 7 august 1879.

 

[1] Ellen White surprinde aici această evanghelie limitată şi efectele ei: „Sunt aici dintre aceia care păcătuiesc şi se pocăiesc, păcătuiesc şi se pocăiesc şi vor continua ei să facă astfel până la revenirea lui Hristos? Dumnezeu să ne ajute să fim cu adevărat legaţi de Hristos, vița cea vie, şi să aducem roade spre slava lui Dumnezeu!” – Review and Herald, 21 aprilie 1891.

[2] „Şi totuşi, în acelaşi fel, scopul lui Dumnezeu ajungea să fie împlinit. Domnul Hristos câştiga dreptul să devină apărătorul omului în prezenţa lui Dumnezeu.” – Hristos lumina lumii, 744.