XVII. 1957 - Questions on Doctrine şi The Seventh-day Adventist Bible Commentary
Copiază link

XVII. 1957 - Questions on Doctrine şi The Seventh-day Adventist Bible Commentary

În anul 1957, pentru însoţirea articolelor menţionate mai sus în revista Ministry şi anunţurilor publicitare de o pagină din Review and Herald, cartea Seventh day Adventists Answer Questions on Doctrine a fost prezentată bisericii şi lumii. Cele opt pagini de citate ale lui Ellen White care au apărut în Ministry, în septembrie 1956, au fost copiate în această carte într-o anexă care se ocupă cu natura şi lucrarea lui Hristos. Titlurile care introduceau citatele individuale din Ministry au fost şterse şi s-au făcut mici modificări la titlurile secţiunilor care au fost păstrate. „A luat natura fără păcat a lui Adam înainte de cădere” a fost redus la „A luat natura umană fără păcat.” În acelaşi an, materialul prezentat în Questions on Doctrine a fost fotocopiat în The Seventh-day Adventist Bible Commentary, volumul VII-A.

Paternitatea cărţii Questions on Doctrine nu a fost niciodată dezvăluită de către liderii Bisericii Adventiste. Deşi dr. Froom afirmă că manuscrisul a fost citit şi aprobat de 225 de lideri adventiști,[1]totuși numele lor nu au fost divulgate.

Să fim iertaţi pentru că dorim să întrebăm: La ce bun secretul acesta? Conducătorii adventiști au fost aleși prin selecţie aleatoare, așa cum ar cere o metodologie atentă? Sau au fost aleşi pentru opiniile lor constatate anterior?

Au locuit toţi aceștia destul de aproape de biblioteca White Estate din Washington, D.C. astfel încât să poată examina sursele relevante sau au fost împrăştiaţi în jurul lumii, după cum se pare? Dacă s-au aflat la posturile lor îndepărtate, putem admite fără nici un risc că au avut Biblii în posesia lor şi au putut compara cu uşurinţă declaraţiile teologice din cartea Questions on Doctrine şi citatele biblice care o susţin, cu propria lor înţelegere a acestor versete.

Dar declaraţia din Questions on Doctrine referitoare la natura umană a lui Isus nu conţinea nicio referinţă biblică. A fost creată în întregime din fragmente din articole de revistă, scrise de Ellen White înainte de anul 1905, şi dintr-o scrisoare privată scrisă de Ellen White către W.L.H. Baker în 1895. Conducătorii adventiști risipiţi nu ar fi avut acces la aceste articole şi probabil nu ar fi știut despre existenţa scrisorii private. Prin urmare, „aprobarea” lor nu s-ar fi putut baza pe o examinare a probelor. Deci, care ar fi valoarea sa?

Şi din nou, la ce bun secretul acesta? Dacă materialul hristologic din Questions on Doctrine a fost, aşa cum se pretindea a fi, un raport istoric al opiniilor despre natura umană a lui Isus a tuturor adventiștilor de ziua a şaptea, cu excepţia unei „minorităţi slab informate,” de ce au simţit a fi necesară o astfel de precauţie? Cumva membrii minorităţii greșite erau persoane cu mare influenţă în comunitatea adventistă? Dacă da, de ce opiniile lor au fost ignorate în evaluarea istorică? Sau dacă aceștia erau persoane cu o influenţă mică în comunitatea adventistă, de ce trebuie ca reacţia lor să fie de temut?

Oricum, a fost păstrată și încă este păstrată cea mai mare discreţie cu privire la numele celor care au scris şi al celor care au aprobat cartea. De ce?

Cu toate acestea, cartea Questions on Doctrine este foarte larg răspândită şi este considerată de mulţi ca fiind indiscutabil demnă de încredere în declaraţiile sale.

Importanţa declaraţiei sale hristologice nu trebuie subestimată. Influenţa sa a fost incomensurabilă, mai întâi în afara Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, apoi în cadrul bisericii. Pe baza acestei declaraţii şi a asigurărilor care au însoţit-o, Walter Martin şi colegii săi au concluzionat că poporul adventist de ziua a şaptea, în afară de o minoritate slab informată, nu a crezut sau susţinut niciodată că Hristos a venit pe acest pământ în natura omului căzut, şi au publicat această concluzie întregii lumi. De fapt, pe baza acestei afirmaţii toate departamentele de Biblie din colegiile adventiste de ziua a şaptea predau acum că Hristos a venit pe pământ în natura lui Adam înainte de cădere şi că aceasta este poziţia deţinută de Ellen White.

Astăzi, această declaraţie este privită peste tot în cercurile adventiste de ziua a şaptea drept adevărul ultim și absolut în ceea ce priveşte viziunea bisericii asupra naturii umane a lui Hristos, o declaraţie autoritară care nu poate fi contestată sau dezaprobată. Se presupune pe scară largă că oricine ar îndrăzni să pună la îndoială acest lucru, demonstrează prin aceasta fie lipsă de educaţie, fie lipsă de inteligenţă, sau, poate, amândouă.

În 1971 Leroy Edwin Froom a publicat cartea Movement of Destiny, în care el anunţă cu satisfacţie acceptarea cărţii Questions on Doctrine de către „mii de învăţaţi, de credinţe diferite şi în mai multe ţări” şi indică faptul că declaraţia sa hristologică este acea parte din carte care a atârnat cel mai greu în faţa acestor învăţaţi.[2]

Apoi Froom continuă prin a prezenta un rezumat al acelei părţi din declaraţie care a apărut în secţiunea intitulată „A luat natura fără păcat a lui Adam înainte de cădere.” Este alcătuită din fragmente mai mici, care corespund în linii mari părţilor accentuate, din aceleaşi citate publicate în Ministry, Questions on Doctrine şi în The Seventh-day Adventist Bible Commentary, volumul VII-A. În capitolul următor, acestea vor fi prezentate ad litteram în folosul studenţilor care nu au acces la aceste publicaţii.

 

[1] Froom, Movement of Destiny, pagina 481, notă de subsol.

[2] Froom, Movement of Destiny, pagina 492.